Manifest. Piața de publicitate din Moldova e un căcat pe băț
Piața noastră de publicitate este asemenea unui corp în comă, aproape gata să fie băgat în sicriu. Șocant, dar adevărat și dureros. Dureros pentru că unii nu înțeleg și nu conștientizează gravitatea situației. Cei care conștientizează, au devenit indiferenți, iar ceilalți nici nu vor să iasă din zona de confort. Și nu, acestea nu sunt cuvinte deșarte pentru un rating mare. Este purul adevăr. Pentru că rahatul lor e mai ecologic și miroase mai bine Ei cum să nu ne uităm la cei mai fericiți decât noi. Dorim și în Moldova să fie bine și rece-n beci. Dorim să privim cum agențiile de publicitate luptă pentru a obține un client și se laudă cu asta în toate sursele media posibile. Dorim să admirăm cum o companie caută cea mai bună agenție de publicitate și se laudă tuturor pe cine au pus mâna și speră că de data aceasta vor avea parte de campanii și mai geniale. Dorim să ne minunăm de campaniile publicitare prezentate pe larg la diferite traininguri, conferințe și alte evenimente tematice. Dorim să urmărim cu sufletul la gură cum brandurile concurează loial. Dorim să citim cum campaniile publicitare sunt criticate sau lăudate. Dorim să citim și despre persoane de vază din domeniul publicității sau marketingului. Să vedem cât sunt de minunate, de profesioniste și pline de inspirație. Dorim să fie mai deschise și mai profesioniste. Dorim ca și Moldova să fie un loc unde lumea e gata să încerce lucruri noi, unde lumea își dă seama de posibilități, unde lumea tinde spre țeluri mărețe și privește mai departe de propria palmă. Dar noi, cu adevărat, ce facem? Ne jeluim, ne jeluim, ne jeluim la infinit. Căci suntem popor mioritic și ne place să ne jeluim. Ne plângem soarta, invidiem grădina vecinului, ținem totul în secret, fugim de interviuri, continuăm să fim așa cum suntem și să nu dea Domnul să ieșim din zona de confort. E călduț în rahat, nu?
Probabil ca și specialiștii din toate domeniile din Moldova, cei din publicitate și marketing au intrat într-o amorțeală puternică și așteaptă prințul pe cal alb să le dea un sărut și să-i trezească la realitate.
Voi ați scos nasul peste hotare să vedeți ce se face acolo? Da, da, argumentul ”peste hotare”. Pentru că acolo e mai bine. Pentru că la ei căcatul pe băț miroase mai frumos. Pentru că ei beau pancreatin mai des.
Secret mai secret decât Pentagonul
Totul în Moldova e un secret mare. Pentru că totul ce se face e căcat pe băț și toți încearcă să-l ascundă sub covor. Dar covorul nu ascunde mirosul. Așa că degeaba se străduie să-l ascundă.
Moldovenii sunt într-atât de fricoși, încât se tem de propria umbră și de aceea toți lucrează în secret. La întrebarea ”Cu ce agenție de publicitate lucrezi?” sau ”Ce casă de producție v-a făcut spotul?”. Toți răspund ”Secret!”.
De ce se întâmplă aceasta? Pentru că moldovenii se tem ca nu cumva concurenții să aibă acces la prețioasele lor reclame și campanii, se tem că dacă, au să facă o greșeală în reclamă, atunci să nu fie accesibilă maselor, să nu devină viral, să nu fie criticați sau rupți în bucăți.
De ce așa stau lucrurile? Pentru că în industria noastră nu sunt profesioniști, nu sunt oameni competenți care să-și asume responsabilități. Nimeni nu e gata să răspundă de propriile acțiuni, să țină piept problemelor și să le rezolve în mod inteligent și demn, încât să ajungă discutați la concursurile internaționale.
De ce avem rezultate de rahat? Pentru că nu atragem atenție la detalii, plagiem în loc să ne inspirăm, scriem și ne exprimăm cu greșeli, subestimăm publicul, nu avem simțul estetic și nu tindem să devenim în ficare zi mai buni.
Cine știe unde se pune corect accentul în cuvântul ”campanie”?
Cum poți să faci o prăjitură de nota zece, dacă nici măcar nu știi cum se face aluatul? De campanii publicitare în Moldova nici nu putem vorbi.
Noi nu planificăm nimic, iar dacă o facem, o facem de-a oaia. Uităm să sincronizăm acțiunile la TV, la radio, pe afișe stradale, pe Internet. Nu ne gândim din timp cum va arăta campania în ansamblu. Nu ne setăm scopuri și obiective bine definite. Nu știm diferența dintre strategii și tactici. Nu știm ce-i aia cercetare de marketing și idee nu avem ce e un plan al campaniei publicitare. Și mai trist, nu avem nici cea mai mică idee cum să evaluăm corect rezultatele.
Ce fac ai noștri când ceri prezentarea unei campanii? Tac și se uită în pod. De ce? Pentru că au făcut un căcat pe băț. Plan? Pe dracu! Au schițat fără talent un plan pe câteva foi A4. S-au bazat pe intuiție, pe cultura generală proastă și au lansat o pseudocampanie. La noi totul se face pe dibuite, cum fac cârtițele. Însă ele măcar au un simț dezvoltat al orientării, în comparație cu noi. Unde ne va duce valul, acolo vom merge, da? Marketolog sau marketer? În marketing, accentul e pe ”a” sau ”e”? Două steluțe celor care știu.
De ce la noi nimic nu e conform planului? Pentru că noi nu facem planuri. Vine septembrie și la mijlocul lui august ne trezim că vrem spot pentru toamnă. Fugărim echipa de creație să ne dea ideea în două zile și cerem spotul gata peste altele trei. Și ”grăbindu-ne rapid”, avem reclamă făcută de mântuială, și posibil că mai târziu decât ne-am așteptat. Pentru că birocrația e mare și trece timp până totul este aprobat.
Diletanți fără profesie bine definită
- ”În calitatate de cine lucrezi?”
- ”Specialist marketing.”
- ”Și ce exact faci?”
- ”Păi, de toate”.
Pentru că nu știm exact ce profesie avem scrisă în carnetul de muncă. De ce? Pentru că nu avem în legislație bine definite profesiile din domeniul publicitar, iar fișa de post lipsește. Facem totul și nimic în același timp.
Unul lucrează, iar zece nu doar privesc, dar și pun ale lor 5 copeici
Problema 1. Companiile noastre îs sărace (ori în bani, ori în minte), și nu-și pot permite să angajeze o echipă din mai mulți oameni, care să fie responsabili de bucata lor de tort și s-o mănânce așa încât să nu-i doară stomacul. Ei angajează un om, pentru o companie cu mii de oameni, și-l exploatează la maxim. Sclavie în secolul 21? Nu n-am auzit.
Problema 2. Chiar și acolo unde există o echipă mai mare, sunt cei care-și bagă nasul în lucrul altora, fără să aibă tangențe. Domnilor și doamnelor, fiecare e specializat pe un anumit lucru, pe care-l face bine. Fiecare roticică din mecanism trebuie să-și facă lucrul așa cum știe ea mai bine. Iar atunci când în timpul elaborării unei campanii, cineva insistă ca pe billboard să fie toate culorile curcubeului, iar designerul zice că nu arată estetic - nu se ajunge nicăieri. Dragi directori, de ce mai angajați alți lucrători dacă decideți totul dumneavoastră? Dragi marketeri, de ce mai angajați designeri, dacă știți mai bine cum trebuie totul amplasat și aveți cunoștințe în ale artei?
Mai gustă o doză de inspirație:
